Intr-un mediu in care este nevoie de actiuni concrete pentru a imbunatatii sanatatea populatiei, precum si pentru a reduce inegalitatile in ceea ce priveste starea de sanatate a indivizilor, Centrul pentru Politici de Sanatate si Sanatate Publica (CHPPH) este dedicat dezvoltarii si sustinerii colaborarii interdisciplinare in cadrul cercetarii si practicii in sanatatea publica din Romania. Centrul se ocupa de analiza nevoilor, planificarea, implementarea si evaluarea programelor de sanatate care raspund la nevoile complexe ale comunitatilor si ale indivizilor, precum si  de realizarea de cercetari de calitate a caror scop principal este cel de a imbunatatii sanatatea populatiei si de a reduce inegalitatile in sanatate. 

CHPPH, format dintr-o echipa multidisciplinara angajata sa dezvolte sanatatea publica din regiune, a fost constituit in 2005 in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, Institutul de Cercetari Sociale. Departamentul de Sanatate Mentala (MHD) face parte integranta din structura CHPPH. Acest departament intentioneaza sa creasca gradul de constientizare in privinta rolului pivot pe care il are sanatatea mentala si sa imbunatateasca accesul la serviciile de sanatate mentala prin consolidarea alfabetizarii in sanatatea mentala, reducerea stigmatizarii relationate cu sanatatea mentala si promovarea sanatatii mentale pe tot parcursul vietii. Proiectul ProYouth este realizat de catre membrii din MHD. Printre studii anterioare realizate in cadrul departamentului MHD se numara Impactul depresiei asupra pacientilor cu diabet: prevalenta si costuri si Prevalenta depresiei si a consumului de alcool in randul femeilor insarcinate din Cluj-Napoca. Despre CHPPH si ProYouth am discutat cu Alexandra Sidor,  din cadrul Centrului pentru Sanatate Publica si Politici de Sanatate

REPORTER: Care e istoria proiectului ProYouth si ce tara a venit cu initiativa pentru ca stiu ca in acest proiect sunt implicate state precum Cehia, Germania, Irlanda, Olanda sau Italia.

Alexandra: Proiectul ProYouth a fost dezvoltat de catre Centrul de Cercetare in Psihoterapie (CPR), Universitatea Heidelberg, Germania. CPR este unul dintre primele centre de cercetare care au realizat programe de interventie primara si secundara prin intermediul tehnologiei computerizate. Printre proiectele derulate se numara programele de prevenire a tulburarilor de comportament alimentar in randul elevilor si studentilor Es(s)prit si YoungEs(s)prit. De asemenea, CPR a coordonat programe la nivel national si european precum programul de interventie personalizata pentru femeile cu tulburari de comportament alimentar INACT.

REPORTER:De ce s-a ales ca target publicul tanar cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani?

Alexandra: Proiectul ProYouth este implementat in perioada 2011-2014 in Cehia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Romania, si Ungaria. In Cehia, Germania, Italia, Olanda si Romania programul este adresat adolescentilor (15 – 19 ani), iar in Irlanda si Ungaria, adultilor in devenire (19 – 25 ani). Proiectul ProYouth se adreseaza tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani deoarece adolescenta si perioada adultului in devenire sunt considerate perioadele cu cel mai crescut risc in dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar. Aceste tulburari se numara printre primii patru factori care cauzeaza dizabilitati in randul femeilor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani. De asemenea, tulburarile de comportament alimentar afecteaza cinci procente in randul populatiei cu varste de peste optsprezece ani si  ocupa al treilea loc in topul celor mai frecvent intalnite boli cronice in randul adolescentelor. Probabilitatea ca barbatii sa fie diagnostica?i cu tulburari de comportament alimentar este mai scazuta decat in cazul femeilor. Cu toate acestea, persoanele de gen masculin sunt expuse riscului de a dezvolta anorexie, bulimie, si dismorfie musculara (bigorexie) – tulburare caracterizata in unele cazuri de o imagine corporala negativa si de obsesia de a pierde in greutate, iar in alte cazuri de obsesia de a ca?tiga in greutate sau de a dezvolta masa musculara in exces.

REPORTER: Care sunt obiectivele acestui proiect?

Alexandra: Obiectivul general al programului ProYouth in Romania este promovarea sanatatii mentale in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani prin prevenirea, diagnosticarea si interventia timpurie, precum si managementul tulburarilor de comportament alimentar si al problemelor mentale asociate. Obiectivele specifice ale programului sunt imbunatatirea calitatii vietii adolescentilor prin reducerea numarului de adolescenti cu risc de a dezvolta tulburari de comportament alimentar, imbunatatirea situatiei celor care sufera de tulburari de comportament alimentar si reducerea inegalitatilor si stigmatizarii in randul adolescentilor cu probleme alimentare si de greutate prin psihoeducatie, sprijinul din partea co-varstnicilor dar si din partea consilierilor psihologilor, si dezvoltarea abilitatilor de autoajutorare.

REPORTER: Cum se va derula acest proiect?

Alexandra: Proiectul ProYouth implica dezvoltarea si implementarea platformei ProYouth prin traducerea si adaptarea platformei Es(s)prit de catre fiecare dintre tarile partenere. In Romania, platforma ProYouth este accesibila publicului larg incepand cu data de 1 februarie 2012. Platforma ofera adolescentilor psihoeducatie relationata cu tulburarile de comportament alimentar, strategii alternative sanatoase si tehnici de auto-ajutorare, evaluare si monitorizare a starii de sanatate fizica si mentala si posibilitate de accesare atat a sprijinului din partea co-varstnicilor cat si a sprijinului de specialitate din partea unui psiholog. De asemenea, proiectul presupune construirea unei retele implicate in diseminarea programului ProYouth. La nivel national, programul este promovat prin intermediul partenerilor media si a retelelor de socializare, iar in liceele din Romania promovarea se realizeaza prin intermediul distribuirii de fluturasi si postere, prin intermediul prezentarii programului de catre membrii echipei ProYouth si prin participarea voluntara a elevilor si personalului scolar in sustinerea initiativei ProYouth. Un rol important in diseminarea programului ProYouth este detinut de catre mediatori – profesorii si consilierii scolari. Mediatorii dispun in cadrul platformei ProYouth de o platforma online care ofera atat module de informare relationate cu programul ProYouth (ex. carti online, module de e-learning, etc.) cat si module de comunicare online cu ceilalti mediatori si cu echipa ProYouth.

REPORTER: Care sunt primele trei probleme majore, din punctul dumneavoastra de vedere, de care tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani  se lovesc cel mai des?

Alexandra: Prima problema pe care o intampina adolescentii este informatia inacurata. Sub aceasta denumire intra atat aspecte care tin de adolescenti precum lipsa strategiilor de cautare a informatiilor adecvate si de filtrare a acestora, cat si aspecte relationate cu mass-media precum dezinformarea si promovarea unor false valori. A doua problema intampinata de catre adolescenti este stigmatizarea din partea co-varstnicilor si din partea intregii societati. Stigmatizarea este indreptata atat inspre adolescentii care sufera de dizabilitati fizice si psihice cat si inspre adolescentii care nu se „incadreaza” in standardele promovate de mass media precum adolescentii cu pubertate tardiva/precoce si adolescentii cu predispozitii genetice spre obezitate. A treia problema este determinata de caracteristicile serviciilor de specialitate din Romania adresate persoanelor care sufera de tulburari mentale. In primul rand, exista un numarul redus al serviciilor de specialitate adresate adolescentilor cu tulburari mentale sau cu risc de a dezvolta o tulburare mentala, categorie care include si tulburarile de comportament alimentar. In al doilea rand, accesarea serviciilor de specialitate existente este impiedicata de bariere precum investitiile financiare si temporale si pierderea anonimatului.

Sursa: onlinestudent.ro